Conflict de interese privind infrastructura de transport local

Fraudă în procedurile de achiziții publice, mai exact, primirea de fonduri publice, în pofida lipsei capacităților necesare și a entităților contractante, în pofida conflictelor evidente de interese.

Principalul indicator care a declanșat suspiciunea a fost:

• Proceduri de achiziții publice neconforme

• Supravegherea necorespunzătoare a lucrărilor

În special, proiectul a inclus aproximativ 100 de contracte diferite, dintre care 20 au fost contracte de construcție independente, inclusiv cu o mare întreprindere multinațională în domeniul tehnologiei. Contractele corespund tipului de contract „Condiții de contract pentru echipamente și construcții, inclusiv proiectare” în temeiul standardelor FIDIC (Federația internațională a inginerilor consultanți sau Fédération Internationale Des Ingénieurs-Conseils), așa-numitele standarde „Cartea galbenă”. O astfel de alegere nu ar constitui o neregulă în sine dacă beneficiarul ar fi putut garanta coordonarea corectă a lucrărilor.

În 2003, guvernul a decis extinderea liniei de metrou prin acoperirea a 70 % din costurile de construcție, municipalitatea contribuind cu restul de 30 %. A fost semnat un contract de investiții între municipalitate (beneficiar) și întreprinderea deținută de municipalitate, însărcinată cu punerea în aplicare a proiectului. Acest contract impunea întreprinderii să angajeze un inginer independent de verificare/un inginer independent de supraveghere pentru a supraveghea deciziile luate de titularul proiectului pe durata punerii în aplicare.

Un contract de trezorerie, semnat în 2004, a încredințat trezoreriei statului sarcina de a gestiona finanțarea proiectului. În 2005, a intrat în vigoare Legea privind metroul național, aprobând costurile preconizate. Mai târziu, în cursul acelui an, au fost obținute două împrumuturi de la BEI pentru finanțarea proiectului.

Presupusele nereguli grave, fraude și posibile acte de corupție au implicat, în principal, o societate care făcea parte din gestionarea proiectului și care a acționat, de asemenea, în calitate de inginer FIDIC de la jumătatea anului 2006 până la sfârșitul anului 2012. Investigația OLAF a evidențiat nereguli după etapa de depunere a cererilor, în etapa de contractare și în etapa de punere în aplicare. Neregulile ar fi fost cauzate de un conflict de interese și de o încălcare a principiului nediscriminării și a principiului tratamentului egal al ofertanților. Unii membri ai personalului întreprinderii deținute de municipalitate se aflau în conflict de interese cu anumiți contractanți, potrivit constatărilor investigației.

OLAF a raportat că beneficiarul contractului nu dispunea de capacitatea profesională necesară și de personalul necesar pentru a gestiona și a coordona proiectul. S-a afirmat, de asemenea, că beneficiarul nu a garantat că proiectul va fi realizat în timp util, potrivit standardului de calitate adecvat și la cel mai bun preț. Beneficiarul nu a furnizat nici planificarea financiară și tehnică corectă a proiectului, inclusiv asigurarea coordonării adecvate a diferitelor contracte de lucrări.

Direcția de proiecte nu dispunea de suficientă capacitate profesională și de personal.

În plus, s-a constatat că entitatea însărcinată cu gestionarea proiectului, care a fost și inginerul FIDIC până în 2012, nu a respectat normele privind achizițiile publice, sprijinind în același timp beneficiarul să aleagă contractanții de lucrări. Inginerul FIDIC și entitatea de gestionare a proiectelor par să se fi plasat în mod repetat într-o situație care a creat un conflict de interese cu diferiți contractanți. În cele din urmă, investigația OLAF a constatat că rolul inginerului independent de verificare a fost pus în aplicare doar cu titlu temporar până în 2012.

Consultantul pentru gestionarea proiectului, care a ocupat și funcția de inginer FIDIC până în 2012, a participat la reuniunile comitetului de evaluare pentru selectarea contractanților. Ulterior, se presupune că a acționat în calitate de subcontractant pentru unele dintre aceste societăți, ceea ce constituie o încălcare formală a contractului pe care l-a semnat pentru realizarea acestui proiect.

Neregulile par să fi afectat toate plățile efectuate sub supravegherea acestei entități către contractanții de lucrări în cauză. În calitate de consultant în gestionarea proiectului, această entitate trebuia să verifice cererile de plată ale societăților contractate. În unele cazuri, investigația a constatat că aceeași persoană fizică semna atât certificarea performanței subcontractantului, cât și certificarea facturii aceleiași entități în calitate de consultant în gestionarea proiectului. Cu toate acestea, normele FIDIC impun în mod expres un inginer supraveghetor independent.

Au existat, de asemenea, cazuri în care cererea de plată certificată de această entitate a indicat o eroare privind cursul de schimb al EUR de care au beneficiat contractanții, precum și cazuri în care lipseau documente justificative și semnături.

În plus, au existat suspiciuni de mită și corupție în legătură cu contractul semnat de o mare companie tehnologică dintr-un alt stat membru și în legătură cu procedura de achiziții publice care a precedat semnarea contractului. BEI a informat serviciile de procuratură din ambele state membre, statul în care proiectul a fost pus în aplicare și statul în care își avea sediul societatea relevantă, informând totodată și OLAF. Au fost furnizate probe care sugerează că au fost efectuate plăți ilicite către diferite societăți de consultanță și societăți media. În ambele țări au fost inițiate anchete judiciare. Cu toate acestea, autoritățile locale nu au constatat o coroborare a acuzațiilor.

Aceste acuzații au inclus acceptarea de către autoritatea contractantă a retragerii de către un ofertant câștigător a unuia dintre subcontractanți, deși acest lucru constituia o modificare a criteriilor de selecție după deschiderea ofertelor, ceea ce a condus la acceptarea incorectă a ofertei.

În plus, s-a afirmat că autoritatea contractantă a prezentat cerințe de eligibilitate diferite pentru ofertanții unici și pentru consorții. În unele cazuri, procedurile de preselecție au inclus excluderea neregulamentară a unor ofertanți valabili.

În cele din urmă, se pare că au fost modificate condițiile de licitație fără publicarea noului anunț de participare și a noului termen. În acest caz, au fost informați ofertanții care cumpăraseră deja documentația de licitație, fără a publica informațiile în mod public. Astfel, s-a susținut că noii ofertanți potențiali care nu au depus cereri în condițiile anterioare au fost excluși în mod inechitabil.