Caz privind construcția unei instalații portuare

Indicatorii de fraudă și semnalele de alertă care au declanșat suspiciunea au fost:                                                                                       

1. posibila majorare a costurilor proiectului și sumele îndoielnice, în special cantitățile și prețul unitar al materialelor de construcție furnizate pentru lucrări.
2. Întârzieri în cadrul proiectului care au condus la eroziunea structurii de către apa mării, iar proiectul a depășit cu mult bugetul
3. Decizia de a achiziționa materialele de construcție de la o carieră aflată la mare distanță a sugerat posibile nereguli.

Valoarea maximă a cheltuielilor eligibile a fost stabilită la 450 de milioane EUR, în timp ce valoarea maximă a asistenței din Fondul de coeziune a fost stabilită la 247,5 milioane EUR (55 % din cheltuielile eligibile).

Neregulile și fraudele comise au avut loc atât în etapa de ofertare și de atribuire a proiectului, cât și în cursul executării ulterioare a contractului. Suspiciunea a fost că bugetul pentru asigurarea materialelor de construcție a fost fraudulos, deoarece unele dintre materiale au fost obținute de un contractant fără plată. În plus, cantitatea de material necesară nu a putut fi determinată. De asemenea, s-a suspectat că prețul materialelor de construcție a fost majorat.

Frauda în cadrul proiectului a fost comisă prin:

1. emiterea de declarații false în documentele justificative cu privire la originea, cantitatea și prețul materialelor furnizate pentru lucrare. Acuzația împotriva beneficiarului a implicat faptul că, pe durata etapei de contractare, acesta s-a înțeles cu societatea de construcții căreia i-a fost atribuit contractul în vederea deturnării fondurilor publice. Ofertanții câștigători au indus în eroare în determinarea valorii materialelor de construcție (supraevaluarea materialelor utilizate) și ar fi solicitat simularea cheltuielilor.
2. certificate de lucrări eliberate și aprobate de beneficiar, care nu au corespuns cu realitatea lucrărilor executate.
3. lipsa controlului în monitorizarea lucrărilor (asistență tehnică pentru gestionarea și executarea lucrărilor)

Au fost efectuate controale la fața locului cu privire la mai multe părți interesate cheie, inclusiv beneficiarul, contractantul lucrărilor și subcontractanții, inclusiv furnizorii materialelor utilizate și societățile care au transportat materialele. OLAF a efectuat investigația analizând întreaga documentație referitoare la atribuirea proiectului și la punerea în aplicare ulterioară. Mai multe analize au fost efectuate de Unitatea de analiză operațională și investigare criminalistică a infracțiunilor digitale din cadrul OLAF, împreună cu autoritatea națională de management.

Documentația a fost furnizată investigatorilor de către autoritatea națională de management și a fost colectată în timpul numeroaselor controale la fața locului efectuate asupra beneficiarului, a contractantului, a furnizorilor de materiale și a societăților de transport ale acestora.

Investigația OLAF a durat trei ani și jumătate. Având în vedere gravitatea neregulilor identificate, OLAF a solicitat autorităților naționale să revoce toate sumele declarate eligibile (și anume
530 de milioane EUR) de către beneficiar (autoritatea portuară) și să recupereze întreaga sumă (198 de milioane EUR) deja plătită prin Fondul de coeziune). OLAF a solicitat DG REGIO să blocheze decontarea finală a ajutorului rămas de plătit (49,5 milioane EUR). OLAF a solicitat autorităților judiciare naționale să verifice dacă faptele ar putea constitui o fraudă care afectează bugetul UE, în conformitate cu dispozițiile Codului penal național.

În ceea ce privește procedura judiciară în fața instanței centrale naționale, a fost pendinte o cale de atac împotriva „ordonanței” judecătorului de investigație după patru ani de la încheierea investigației OLAF. Calea de atac pendinte împotriva ordonanței judecătorului de instrucție a fost soluționată atunci când Secția penală a stabilit că există „probe suficiente” pentru inițierea procesului. Cu toate acestea, în prezent, nimeni nu a fost condamnat în cadrul acestor proceduri, iar ajutorul plătit beneficiarului nu a fost recuperat. DG REGIO a suspendat decontarea finală a ajutoarelor rămase de plătit (49,5 milioane EUR). Acțiunile subsecvente ulterioare acestui caz de fraudă sunt încă în desfășurare.

Acest caz de fraudă este un exemplu de necooperare cu OLAF. În cursul investigației, funcționarilor OLAF li s-a refuzat accesul la evidențele contabile și la documentele fiscale ale contractantului însărcinat cu executarea lucrărilor. Acest refuz a împiedicat OLAF să analizeze aspecte specifice ale contabilității proiectului. Investigatorilor le-a fost imposibil să determine cantitatea exactă de materiale utilizate în timpul construcției, contrar specificațiilor tehnice.

Faptul că bugetul inițial nu a ținut seama de impedimentele în calea asigurării materiilor prime și, prin urmare, a subevaluat acest aspect al proiectului reprezintă un eșec al autorității portuare și ridică întrebarea dacă ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a se asigura că beneficiarii își stabilesc bugetele pentru proiecte în mod corespunzător înainte de a primi fondurile de coeziune. Prin urmare, sistemele de gestionare și control au fost afectate de deficiențe grave, iar aceste sisteme nu au fost suficiente pentru a asigura legalitatea, regularitatea și eligibilitatea cheltuielilor pentru care s-a solicitat cofinanțare din Fondul de coeziune.