Falsificarea documentației în cadrul unei măsuri de sprijin FSE

În noiembrie 2011, organismul intermediar regional care gestionează programul a avut suspiciuni de fraudă, în cadrul a trei cereri de proiecte depuse de societatea X (cu societatea A în calitate de reprezentant legal) în parteneriat cu societatea Y (cu societatea B în calitate de reprezentant legal) din regiunea de nord-vest a statului membru.

Semnalele de alertă în acest caz au fost:

• Suspiciunile de fraudă se refereau la declarații semnate privind existența resurselor administrative. Societatea A a semnat mai multe declarații false privind existența unor resurse administrative în calitate de reprezentant legal al societății X. Societatea B, reprezentantul partenerului, a susținut acest lucru prin semnarea unor declarații similare în numele societății Y cu privire la numărul de angajați menționat în cererea de finanțare. Pentru a-și susține declarațiile, cei doi reprezentanți au falsificat certificate oficiale emise de autoritățile naționale. Printre acestea se numărau certificate fiscale cu text falsificat din certificate oficiale. Potrivit bazei de date naționale, cele două societăți nu aveau angajați la momentul cererii de finanțare. Cu toate acestea, societatea a depus o declarație oficială ca parte a cererii sale financiare, declarând că avea 50 de angajați. Această discrepanță a încurajat organismul intermediar să raporteze suspiciunile sale Oficiului Național de Luptă Antifraudă. Valoarea grantului solicitat pentru fiecare proiect a fost de aproximativ 500 000 EUR.
• Organismul intermediar regional a suspectat că societatea X și societatea Y aveau același asociat unic, întrucât acesta din urmă transferase 99 % din capitalul său social unei întreprinderi înregistrate în Republica Seychelles. Transferul de capital în afara UE a semnalat o posibilă fraudă. Întrucât acesta a reprezentat un indicator al riscului de fraudă pentru autoritatea de management, procesul de contractare a sumei solicitate de 500 000 EUR per proiect a fost oprit ca urmare a faptului că solicitantul nu a răspuns la solicitarea de clarificări din partea organismului intermediar regional.

Se crede că societatea X și societatea Y sunt, în esență, aceeași entitate. Acestea au solicitat cofinanțare în cadrul FSE pentru trei proiecte, în regiunea de nord-vest a statului membru, utilizând documente care fuseseră falsificate de reprezentantul legal, societatea A. Documentele falsificate includeau certificate fiscale contrafăcute,

O investigație suplimentară efectuată de Oficiul Național de Luptă Antifraudă a descoperit că un număr suplimentar de 14 cereri de grant pentru finanțare din partea UE, cu o valoare totală combinată de 7 000 000 EUR, a fost depusă de societatea X în cadrul programelor regionale din alte regiuni ale statului membru. Societatea X obținuse prefinanțarea de 850 000 EUR pentru aceste 14 proiecte. Aceste plăți de prefinanțare au fost cheltuite rapid pe costuri, de exemplu închirierea birourilor, echipamente informatice care nu făceau parte din cererea bugetară inițială.

Societatea A a prezentat organismului intermediar o serie de documente false, pentru a justifica modul în care a fost cheltuită suma de prefinanțare plătită. Aceste documente au inclus:

• cereri de rambursare a cheltuielilor, purtând ștampila și semnătura falsificată a expertului contabil;
• contracte încheiate cu diverse societăți;
• facturi pentru tranzacții în numerar de la furnizori sau prestatori de servicii;
• note de recepție privind primirea mărfurilor;
• fișiere de la casele de marcat, pentru justificarea plăților în numerar;
• state de plată care păreau să fie semnate de unii angajați în cadrul proiectului;
• liste cu amplasamentele proiectelor, prezentate reprezentanților autorității de management pentru a împiedica efectuarea controalelor la fața locului;
• rapoarte tehnico-financiare pentru a demonstra realizarea activităților.

Societatea A furase fondurile în sume mici și falsificase documentele menționate mai sus împreună cu managerii de proiect și cu contabilul. Contabilul a utilizat documente și ștampile legale ale societăților cu care era asociat pentru a falsifica unele dintre documente. Niciuna dintre societăți nu a semnat efectiv documentele și nici nu a efectuat lucrările. S-au înregistrat progrese minime în ceea ce privește îndeplinirea oricăror sarcini legate de punerea în aplicare a proiectelor. Societatea A a utilizat în mod abuziv fonduri în valoare totală de 215 000 EUR obținute ca prefinanțare, prin efectuarea de plăți pentru bunuri și servicii care nu aveau legătură cu punerea în aplicare a proiectului.

Au fost obținute date de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, pentru a stabili legalitatea societăților și capacitatea acestora de a desfășura activități profesionale, precum și de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, pentru a stabili numărul exact de angajați ai ambelor societăți. Oficiul Național de Luptă Antifraudă a verificat autenticitatea certificatelor fiscale, care susțineau că beneficiarii nu aveau datorii restante. Această condiție a fost preliminară în cazul procedurii de contractare. Autenticitatea declarațiilor de conformitate și eligibilitate depuse în numele beneficiarului de către reprezentantul legal al acestuia a fost, de asemenea, verificată.

În urma investigației Oficiului Național de Luptă Antifraudă, s-a stabilit că nu există suficiente probe care să susțină existența unui asociat unic al societății X și al societății Y. Investigațiile au găsit probe privind semnarea unor declarații false de către cei doi reprezentanți legali. Această faptă era pasibilă de sancțiuni potrivit legislației naționale.

Solicitarea Oficiului Național de Luptă Antifraudă de a întocmi o listă a tuturor proiectelor care implicau cele două societăți a evidențiat faptul că societatea X depusese alte 14 cereri de grant UE. O analiză mai aprofundată a arătat că în aceste cereri a fost utilizat același mod de operare ca în cazul anterior - utilizarea de documente false și falsificate în sprijinul cererilor. Oficiul Național de Luptă Antifraudă a informat autoritatea de management, care a anulat toate contractele de finanțare cu societatea X, și Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a efectuat investigații cu privire la:

• prezentarea de documente falsificate cu intenția de a obține fonduri UE în mod ilegal
• deturnarea fondurilor UE fără respectarea dispozițiilor legale;
• furnizarea de declarații false;
• fals în acte sub semnătură privată;
• complicitate și instigare la săvârșirea infracțiunilor menționate anterior.

În 2013, societatea A a fost condamnată la 11 ani de închisoare pentru acuzații de fraudă în cazul tuturor celor 17 proiecte. Ulterior, în cursul anului 2015, societatea A a fost condamnată la o pedeapsă cu închisoarea de 8 ani de către parchetul central de stat. Pârâtul a recunoscut că a săvârșit singur fraudele.

În urma investigației, organismului intermediar i s-a acordat acces la bazele de date, inclusiv la registrul național al comerțului și la baza de date privind ocuparea forței de muncă, care le-ar fi acordat asistență în această perioadă.

Fondurile cheltuite de beneficiar nu au fost recuperate în urma acestei investigații.